Credința

Când abia am început drumul cu tine Doamne, te-am întrebat ce este credința. Știam că am nevoie de ea pentru a te urma, auzisem de ea, dar încă nu o simțisem în inima mea. Iar cum Tu ești un Dumnezeu activ și viu care nu lasi nicio întrebare fără răspuns, în felul Tău subtil și delicat, mi-ai dat răspuns. Mi-ai spus că a pentru a avea credință, trebuie să fiu asemenea unui copil, adică să nu pun la îndoială resursele, ci să cred  fără nici cea mai mică urma de îndoială, că voi găsi tot ce am nevoie, ba chiar mai mult decât atât.

Credința este garanția realităților sperate, este dovada realităților nevăzute. Prin credință, înțeleg că lumea pe care o știu și o cunosc a fost creată prin cuvântul Tau, astfel încât ceea ce se vede își are originea în ceea ce nu se vede.

M-ai ajutat să înțeleg cât de mare este nebunia de a crede că din nimic a fost creat tot ce mă înconjoară (idee care stă la baza ateismului), și cât logic este să cred în exista unui Creator atât de capabil, încât a proiectat lumea, fiind atent până la cel mai mic detaliu, punând la dispoziția noastră atâtea frumuseți de care să ne bucurăm. Dovada existenței Creatorului este însăși creația. Și totusi majoritatea oamenilor de pe pământ aleg să creadă o teorie nedemonstrată în defavoarea adevărului demonstrabil.

Am descoperit în carte atâtea exemple de oameni care, prin credința într-un Dumnezeu invizibil dar viu și puternic, au facut lucruri care depășesc capacitatea de intelegere a mintii umane: Noe, care a inceput sa construiasca o barca, desi locuia intr-o zona desertica, unde nu plouase de mult timp si care le vorbea oamenilor despre un potop ce urma sa vina; Abraham, care prin credinta, a fost de acord sa plece din confortul familiei si din siguranta comunitatii, pentru a se stabili intr-un loc total necunoscut si ostil si era cat pe ce sa isi sacrifice unicul fiu deoarece credea ca Dumnezeu are puterea de a invia mortii; Moise, care nu a ezitat nicio fractiune de secunda cand si-a intins mainile peste Marea Rosie, nici sa se prezinte in fata faraonului pentru a pleda pentru elibererea israelitilor, deși avea probleme de vorbire (era balbait), stiind sigur ca Dumnezeu va dezvalui o cale prin care isi va duce promisiunea la indeplinire; David, care desi era un copil, a crezut ca Dumnezeul lui este mai mare decat Goliat pe care l-a invins; atatia regi, care prin credinta au cucerit regate, au castigat razboaie, au inchis gurile leilor, au scapat de boli incurabile; oameni torturati, batjocoriti, batuti cu brutalitate cu pietre sau taiati cu fierastraul, inchisoare, exil prin credinta in rasplata Ta au trecut peste orice incercare.

Si ce inseamna toate astea pentru mine? Doar niste povesti de noapte buna, sau imboltul de a ma scufunda tot mai adanc in cuvantul Tau si a intelege ca puterea Ta Doamne, este la fel de activa astazi, cum era atunci, pe vremea aceea. Daca acei oameni, prin credinta in Tine au avut parte de asa demonstratii, tot prin credinta aleg si eu sa pun in practica ceea ce este scris in carte, pentru a-ti demnonstra puterea si in viata mea.

Fara credinta, imi este imposibil sa iti fiu placut Doamne, deoarece, a crede in existenta Ta, este un canal prin care Tu poti sa iti manifesti existenta. Cu cat credinta mea este mai mare, cu atat vei fi mai activ in viata mea, de aceea te rog din toata inima, sa torni din belsug asupra mea harul credintei si sa maresti doza in fiecare zi pana cand, credinta in existenta Ta sa fie singrul lucru pe care sa il stiu a fi adevarat in viata mea, pentru ca stiu ca vor veni vremuri in care daca nu voi fi adanc inradacinat in adevar, voi pierde calea pe care am inceput sa merg si voi ramane intr-o asteptare ingrozitoare a judecatii Tale.

In jurul credintei graviteaza toate. Indiferent daca este pozitiva sau negativa. Credinta in timp face ca planurile sa existe, credinta suflet face ca Dumnezeu sa fie cautat, credinta in intr-o lume mai buna, fara coruptie si suferinta, face ca vegherea mea sa fie tot mai autentica. Tu mi-ai aratat incredere toata viata mea si ai fost atat de bun cu mine, ai crezut in mine, si nu ai renuntat atunci cand ar fi trebuit sa ma lasi sa pier. 

Prin credinta sunt convins ca Tu ai totul sub control si ca planul Tau este perfect, atent monitorizar, incat si cel mai fin detaliu este cunoscut de Tine. Datorita credintei imi pun viata in mainile tale si te las la carma vietii mele, sa ma duci Tu unde consideri in perfectiunea Ta ca este nevoie ca eu sa fiu, pentru ca stiu ca nimic din ce am planuit eu pentru viata mea nu va putea nicio data egala magnitudinea a ceea ce ai Tu pregatit pentru mine.

Aminteste-ne tuturor celor ai Tai Doamne, de zilele de la inceput, in care, dupa ce am fost luminati si treziti de Tine, am sustinut o lupta grea, plina de suferinte: pe de o parte am fost supusi la insulte si batjocura in vazul lumii, pe de alta parte am devenit solidari cu cei care erau astfel tratati. Pregateste-ne si instruieste-ne pentru ce urmeaza sa vina Doamne, si tine-ne pe drumul Tau pana la sfarsit!

Amin